Model studio videochat Bucuresti Videochat Bucuresti

Exercitii la saltea

Activitatile la saltea vor cuprinde:
 Mobilizarea si intarirea trunchiului si membrelor
 Antrenamentul preliminar pentru activitatile functionale.

MOBILIZAREA SI INTARIREA TRUNCHIULUI SI MEMBRELOR

Un grad de retractura la nivelul trunchiului va aparea in timpul saptamanilor de imobilizare la pat.
Consecutiv va aparea o scurtare a muschilor paralizati. Daca se urmareste reeducarea activitatilor zilnice
(ADL), o buna mobilitate este importanta.
De aceea, mobilizarea trunchiul ui in toate directiile si intinderea muschilor retractati reprezinta o parte
importanta a recupararii in faza initiala. Exercitiile active asistate sau cu rezistenta se vor aplica pentru
musculatura trunchiului, umerilor, centurii scapulare si gatului. Folosirea capului si a centurii scapulare in
flexie si rotatie este esentiala in multe activitati functionale, mai ales la pacientii cu leziuni cervicale sau
toracice inalte.
Precautii: Daca fractura a fost vindecata recent, mobilizarea trunchiului trebuie efectuata gradat si cu mare
grija. Miscarile fortate, mai ales flexia trebuie sa fie evitate.

ANTRENAMENTUL PRELIMINAR PENTRU ACTIVITATI FUNCTIONALE

Ridicarea feselor prin impingere in brate reprezinta baza multor activitati functionale. Ridicarea in acest mod
depinde de echilibru si forta, si de modul in care sunt asezate mainile, de felul in care sunt pozitionate capul,
umerii si trunchiul. Urmatoarele comentarii sunt valabile mai ales pentru pacientii cu leziuni cervicale si
toracice inalte. Cand muschii abdominali sunt inervati, controlul trunchiului va fi adecvat si toate ridicarile
vor fi relativ usoare.

Pentru a mentine echilibrul in timpul miscarii, primul principiu ale biomecanicii trebuie aplicat si anume ca
axa gravitatiei trebuie sa cada in interiorul bazei de sprijin. Pentru a castiga aceasta in pozitie sezand, la un
pacient fara activitate musculara voluntara la nivelul soldurilor, capul si umerii trebuie sa fie tinuti anterior
fata de linia soldurilor. Cand ridicam trunchiul cu mainile situate in fata soldurilor, capul, trunchiul si
soldurile trebuie sa fie flectate cat de mult posibil. Aceasta pozitie ofera un avantaj mecanic, astfel incat
pacientul se poate ridica cu mai putin efort. Un grad optim de flexie va fi necesar pentru pacientii fara
triceps. deoarece la acestia coatele sunt flectate.
Toti pacientii incep sa se ridice cu coatele extinse. Multi pacientii vor progresa astfel incat vor fi capabili sa
se ridice cu coatele flectate, avantajul mecanic crescand pe masura ce soldurile sunt flectate.
In toate miscarile, extremitatea cefalica este folosita pentru a asista sau pentru a opune rezistenta. Cand
bratele sunt scurte sau cand exista surplus de greutate la nivelul soldurilor, ridicarea este mai dificila.
Urmatoarele manevre furnizeaza baza unor activitati functionale ca imbracarea, intoarcerea in pat si
transferurile:
 Ridicarea pe saltea
 Miscarile pe saltea
 Miscarea membrelor paralizate
 Ridicarea in sezut si asezarea in decubit dorsal
 Rostogolirea in decubit ventral si lateral
Terapeutul va sta in spatele, in fata sau lateral de pacient in functie de intentia de a asista sau de a opune
rezistenta. La fiecare pas se vor da instructiuni exacte. Initial va fi necesara asistenta pentru a mentine flexi a
trunchiului si a capului, deoarece pacientii sunt tentati sa extinda trunchiul atunci cand incearca sa se ridice.
Terapeutul nu trebuie sa asiste pacientul in timpul activitatilor functionale, prin ridicarea de sub axile.
Aceasta actiune combate efortul pacientului de a se ridica prin coborarea umerilor.

RIDICAREA PE SALTEA

Terapeutul sta in spatele pacientului pentru a -l ajuta sa mentina flexia trunchiului si sa se ridice, tinandu-i
mainile sub sezut. Mai tarziu, daca este posibil, stabilizarea se va face in pozitie ridicata.
Actiunea pacientului
1. Pentru a se echilibra in pozitia sezand alungit, flecteaza capul, umerii si trunchiul, astfel incat linia
gravitatiei sa cada in fata soldurilor. Cu bratele aproape de trunchi, pozitioneaza mainile pe saltea usor in fata
soldurilor, de preferat cu palma intinsa si degetele extinse. Cand tricepsul este paralizat, rotatia laterala a
bratului, asista stabilitatea cotului.
2. Se apleaca inainte cu cu capul si umerii indoiti peste genunchi. Un grad mai mare de flexie este necesar la
pacientii tetraplegici. Daca muschii abdominali sunt inervati, acestia vor flecta trunchiul si si miscarile
capului si ale umerilor vor fi mai putin importante.
3. Cu coatele extinse, se impinge inapoi cu mainile.
4. Coboara umerii si isi ridica fesle de pe saltea. In momentul ridicarii pacientul trebuie sa-si indrepte capul.
aceasta va impiedica caderea trunchiului spre anterior.