Nu stiu!

Scriam intr-un post anterior ca am incercat sa gasesc raspunsuri la ce mi s-a intamplat.
Faza e ca…….fiindca nu stim care-i rostul vietii, ce ne rezerva viitorul, ne mananca undeva si ne petrecem o groaza de timp cautand raspunsuri.
Raspunsuri care nu o sa le gasim niciodata pentru ca ele nu exista.
Poate mintea nostra mai are cate o sclipire uneori si avem impresia ca l-am gasit………hmmmm dar cine ne asigura ca ala este? NIMENI.
Este un lucru bun si cautatul asta, pentru ca se stie de cand e lumea si pamantul ca omul este insetat dupa cunoastere. Iar viata este mult mai bogata tocmai datorita necunoscutului.
Un raspuns sigur este acela ca Dumnezeu a facut ca lucrurile sa fie asa, astfel incat viata sa devina si mai interesanta.
Altul este ca stim sigur ca o sa murim mai devreme sau mai tarziu…………
ASA CA: TRAIESTE SI IUBESTE LA MAXIM TOT CE APARE NOU IN VIATA TA………..NIMIC NU ESTE INTAMPLATOR!!!

What????

George si scrisul!!

M-am apucat de scris prin 2007, cu gandul de a scrie despre viata unui handicapat (nu imi palce sa spun persoana cu dizabilitati), despre ce traieste si cu ce se confrunta intr-o tara in care handicapatii sunt invizibili.
Nu odata am fost intrebat:
“Pentru cine scrii George?”
-Scriu in primul rand pentru mine.
-Scriu pentru tine, pentru toti cunoscutii mei.
Ce este scris, ramane scris!!!
“De ce scrii George?”
-Scriu pentru ca in felul asta ma exprim mai usor, sunt mai emotiv din fire si in scris nu ma balbai.
-Neincrederea in oameni m-a facut sa renunt in a mai avea o conversatie de suflet direct face to face…..imi este teama ca vorbele mele ajung acolo unde nu trebuie, adica nicaieri.
-Vreau ca cei ce imi citesc post-urile sa invete ceva.
-Nu vreau sa fiu modelul nimanui, nu vreau sa faceti ce fac eu ca asa e bine, ci vreau sa va fac sa scapati de efectul de turma si sa va gasiti fiecare drumul vostru in viata.

Un weekend frumos sa aveti!

Men in black cu barba deasa!!

Acu’ 4 ani, am incercat sa ma „bisericesc”, adica am vrut sa merg si eu la biserica.
Motivul:
-nu intelegeam de ce mi s-a intamplat mie una ca asta, de cat noroc sa ai sa-ti rupi gatu, de ce fratemiu a trebuit sa plece de langa mine/noi asa devreme……cautam raspunsuri in alta parte, cand raspunsul era in mine.
Am incercat si am reusit.
AM DAT BANI DIN PENSIA MEA MAAREEEE DE 290 DE LEI PE LUMANARI, AM COTIZAT LA CUTIA MILEI(burta popii), ce sa mai, sunt un model de urmat………VA ROG NU O FACETI!!!!
Bineinteles ca sa-mi fie mai usor mie dar si lu’ tata cu treptele, caci drumul catre Dumnezeu este greu si anevoios, am intrebat “preotul” daca este posibil sa se faca o rampa la intrare.
Raspunsul a venit imediat de la un “prea inalt, sfintit”, belit(scuzati expresia)……..”Nu stric eu arhitectura bisericii pentru unu’ ca tine”.
Sincer ma bucur ca eram paralizat, altfel jur ca ii spargem capu’ tapului.
O alta experienta cu oamenii in negru si barba plina de taitei am avut-o un an mai tarziu cand din auzite am mers la un “popa” care era ghicitor cica, care deschide cartea……….woooowwww, sa imi spuna de ce am ajuns asa si ce o sa urmeze.
Raspunsul a fost fenomenal:
“Baiatul meu ai ajuns in carucior pentru ca ai facut mult mult rau, ti-ai batut joc de multe fete, una dintre ele a ramas insarcinata si a pastrat copilul, te-a iertat si o sa te pui pe picioare dar nu foarte curand”.
Cand am auzit ce ii iesea din gura, nu stiam cum sa fac sa nu ma bufneasca un mare ras….
De atunci nu am mai servit la biserica, iar acum intru doar la ocazii……nunta, botez.
Daca vrei sa te rogi nu-ti trebuie un loc anume ci o poti face si intr-un colt de camera pentru ca eu cred ca Dumnezeu este peste tot………..important este sa ai credinta.

Apropo, nu uita sa razi :)))

Tristi!

Da, pun titlul asta pentru ca am ajuns la concluzia ca suntem o tara plina de oameni tristi.
O tara care a uitat sa zambeasca, sa rada, sa se bucure.
In fiecare dimineata cand merg spre serviciu, trec prin dreptul statiei autobuzului 282, mai exact acolo este capatul autobuzului si vad multa lume incruntata. Fete si femei pline de machiaj sa acopere ridurile, baieti si barbati mergand cu capul plecat gata gata sa ia in frunte afisul lipit pe stalp.
Tristetea si supararea nu fac altceva decat sa ne scufunde si mai mult, ne alimenteaza cu ura si furie.
Este adevarat ca mai sunt si exceptii, exceptii care atrag priviri ucigatoare daca indraznesc sa spuna o gluma cu voce tare sau si mai simplu sa bufneasca intr-un mare ras din senin……….“un drogat, un betiv, de glume iti arde tie?!!!”………..ti se pune eticheta imediat.
Lupta pe un scaun in autobuz este mult mai importanta decat un simplu „Neata!” spus unui necunoscut.
Avem atat de multe de spus, de aratat si ne rezumam la:
-“Buna, ce faci?
-Nimic, ma plictisesc….”

Zic sa zambim mai mult, zic sa ne fortam putin coltul buzelor in sus :D.

Va dau si un motiv :)))