Drumul spre eseu!

Despre rugby, despre miracolul de a găsi români împreună

E un sport pentru bărbaţi puternici. Cînd cele două echipe se izbesc, formînd o grămadă, îţi vine să suni la 112. Încleştarea voinicilor, ce se războiesc pentru un balon oval, e o copie a bătăliilor descoperite în cărţile de istorie, unde oştile se ciocneau în cîmp deschis. Muşchii trosnesc, ochii devin pumnale, adrenalina creşte. Nu e o joacă, e o lecţie de viaţă. Din grămadă nu poţi pleca, nu poţi ridica mîna să te retragi pe tuşă, nu-ţi poţi părăsi colegii, nu poţi să treci de partea cealaltă a frontului. Nu s-a inventat echipamentul cu airbag. La rugby grupul e important. Nu eşti pe cont propriu, eşti împreună cu ceilalţi 14. Ezitările şi laşitatea nu fac parte din regulament. Cînd colegul e încolţit de adversari, nu pleci capul, nu aştepţi să treacă apa, îi sari în ajutor. Nu există trageri de timp, un eseu nu se cerşeşte, e o incercare reusita. Punctele sînt convertibile în vînătăi şi julituri. Dacă un sportiv solicită intervenţia medicului, sigur e rănit grav, nu scheaună, să impresioneze arbitrul, ca un fotbalist. Aţi văzut stejari plîngînd?

Sursa: Alin FORNADE / Gazeta Sporturilor

O zi buna va doresc!

0 păreri la “Drumul spre eseu!”

  1. Frumos! Ce zici de meciul Tara Galilor – Scotia? Un final de meci incredibil,nu?
    M-am uitat la sfarsitul meciului…la ultimele 10 minute de cateva ori ca sa-mi dau seama de ce s-a intampla. Pacat de jocul scotienilor…frumos efortul si spiritul `never give up` al galezilor.

  2. Nu eram o mare amatoare a rugbyului pana intr-o seara cand au anuntat la tv cu surle si trambite ca Romania isi joaca ultima sansa la o calificare cu Georgia daca nu ma insel si din patriotism am butonat televizorul am vizionat mrciul si mi-a placut …m-a captivat si da e un sport frumos si greu cred..

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *